Locuri și oameni

Locuri din România recunoscute de UNESCO

Frumuseţea naturală şi diversitatea culturală, revelate de peisaje fără seamăn, locuri speciale, monumente istorice, antice sau medievale fac din România una dintre cele mai interesante ţări ale lumii. Jurnalista Patti Morrow, de la publicaţia americană „The Huffington Post“, o numea, într-un articol de anul trecut, „cea mai frumoasă ţară din Europa„. “Dealuri cu pante cât vezi cu ochii”, “privelişti de pe culmi stâncoase şi o reţea infinită de fortăreţe şi biserici”, oraşe cu pieţe şi castele medievale, Transfăgărăşan (“fără îndoială cel mai spectaculos drum din lume”) sunt câteva din minunile României care au impresionat-o pe jurnalistă. Valoare câtorva din aceste locuri speciale a fost recunoscută şi de UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), care le-a inclus pe lista patrimoniului mondial. Haideţi să vedem care sunt acestea:

Delta Dunării. Face parte din patrimoniul mondial UNESCO din
1991, este a doua ca mărime (după delta Volgăi), însă cea mai bine conservată
 dintre deltele Europei. Delta Dunării a fost clasificată drept rezervaţie a 
biosferei la nivel naţional, şi o zonă umedă de importanţă internaţională,
 găzduind peste 360 de specii de păsări şi 45 de specii de peşte de apă dulce.

Aşezările săseşti cu biserici fortificate
 din Transilvania. Una 
dintre cele mai frumoase zone ale ţării, care poate impresiona orice turist,
 este, fără doar şi poate, Transilvania. Aşezările coloniale săseşti sunt 
reprezentative istoriei şi culturii Transilvaniei de sud, fiind şi mai unice
 datorită prezenţei bisericilor fortificate medievale. Siturile rurale Câlnic, 
Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Biertan şi Valea Viilor au fost incluse în
patrimoniul UNESCO încă din 1993.

Mănăstirea Horezu. Mănăstirea se află în satul Romanii de Jos 
(Judeţul Vâlcea), a fost zidită în al doilea an al domniei lui Constantin
 Brâncoveanu (1688-1714) şi a fost inclusă în patrimoniul mondial tot în 1993.
 Clădirea este o adevărată capodoperă a stilului brâncovenesc, caracterizat de 
proporţii armonioase, volume arhitectonice, ornamentică bogată etc. Se spune că
 numele mănăstirii vine de la huhurez, o specie de păsări de noapte, asemănătoare 
bufniţei, care scoate un strigăt caracteristic şi trăieşte în scorburi de 
copaci.

Bisericile pictate din nordul Moldovei. Tot în anul 1993 au intrat în patrimoniul 
UNESCO cele opt biserici pictate din nordul Moldovei. Acestea au fost incluse 
printre minunile României datorită picturilor murale care îmbracă zidurile şi
turlele mănăstirilor.

Cele 8 biserici sunt: Biserica „Tăierea
Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore; Biserica „Adormirea 
Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor, Biserica
„Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ, Biserica „Învierea Domnului”
 a Mănăstirii Suceviţa, Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota.

Centrul istoric din Sighişoara. Frumuseţea oraşului vechi din Sighişoara nu avea 
cum să nu capteze atenţia celor de la UNESCO, care în 1999 au inclus centrul 
vechi pe lista patrimoniului mondial. Aceştia şi-au motivat alegerea spunând că 
„Sighişoara este o mărturie remarcabilă a culturii saşilor transilvăneni, 
cultură care se desăvârşeşte după o perioadă de 850 de ani de existenţă şi care
 se va perpetua mai ales prin monumentele sale arhitecturale şi urbanistice” 
Sighişoara este unul din cele mai cunoscute oraşe medievale din Europa, legenda 
conform căreia aici s-ar fi născut celebrul domnitor Vlad Ţepeş, atrăgând şi 
mai mulţi turişti.

Bisericile de lemn din Maramureş. Acestea sunt reprezentative arhitecturii 
religiose de lemn din România, prelucrate cu o măestrie aparte. Cele opt biserici de lemn sunt: Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului (Bârsana), Biserica Sfântul Nicolae (Budeşti), Biserica Sfânta Paraschiva (Deseşti), Biserica Naşterea Maicii Domnului (Ieud-Deal), Biserica Sfântul Arhanghel (Plopiş), Biserica Sfânta Paraschiva (Poienile Izei), Biserica Sfântul Arhanghel (Rogoz), Biserica Sfântul Arhanghel (Surdeşti).

Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. Rămăşiţele bine păstrate ale fortăreţelor
 dacice au intrat în patrimoniul UNESCO în anul 1999, fiind singurele monumente
 antice din România incluse pe listă. Potrivit Historia.ro, acestea au fost
 construite de daci înaintea războaielor daco-romane, şi prezintă o îmbinare 
neobişnuită între tehnici arhitecturale militare şi religioase. Cele şase fortăreţe care fac parte din patrimoniu sunt: Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia, Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru, Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie, Cetatea dacică de la Băniţa, Cetatea dacică de la Căpâlna.

Alte locrui şi monumente care urmează să fie incluse pe lista UNESCO sunt:

Mănăstirea Neamţ
Mănăstirea Curtea de Argeş
Ansamblul Monumental de la
Târgu Jiu
Biserica din Densuş
Masivul Pietrosul Rodnei
Centrul istoric al oraşului Alba Iulia
Centrul Istoric al oraşului Sibiu
Satul Rîmetea
Roşia Montană

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *